Un provincial în turnul Babel. Impresii Bookfest 2014

Actualitatea literară nr. 40/ 2014Lansare de carte

S-a încheiat a IX-a ediție a Bookfest, târgul de carte deschis de ministrul Culturii, Kelemen Hunor, care a ținut să sublinieze că pentru acest eveniment vrea „o sărbătoare a calităţii“. Când însă cea mai vândută carte este Andreea Esca, Ce-am făcut când am tăcut, Ed. Humanitas, 2014, începi să îți pui seriose întrebări despre axiologia și destinul tot mai nebulos al culturii în care (supra)viețuim. Dincolo însă de gongorismul politic, târgul a lăsat să se vadă efortul pe care editorii îl fac să supraviețuiască cu fonduri de la un Minister al Culturii tot mai pauper și mai parcimonios. Exilat din rotonda centrală a Romexpo în corpurile auxiliare, care de la an la an sunt tot mai puține, Bookfest ilustrează și că dincolo de pauperitatea editurilor și de parcimonia guvernamentală stă lipsa unei politici coerente de încurajare a specificului național. E drept, trăim sub presiunea globalismului și nu avem a ne lamenta decât pustiei, dar de ce Polonia știe să-și promoveze valorile, iar noi ne promovăm Ce-am făcut când am tăcut? Sub sloganul „Quo vadis Polonia? Spre următorul Nobel”, Institutul Polonez ne demonstrează că, într-o epocă a globalizării, șansa afirmării literaturilor mici rămâne specificul naţional, pe care noi îl expediem cu stigmate ca „literatură de nișă” sau „neo-sămănătorism”.

Cât despre felul cum a resimțit un provincial, venit să își lanseze cartea la Bookfest, presiunea globalizării culturiiam a vă spune o impresie amuzantă, dar care redă in nuce întreg spiritul târgului de carte Bookfest. În timp ce recenzentul cărții mele, Ioan Buduca, vorbea la microfon despre un călugăr benedictin din secolul XI, a cărui viață și operă fac obiectul cărții mele, în difuzoare se auzea discursul depre isihasm și viața la Muntele Athos al lui Vasile Andru, care beneficia, se pare, de o stație de amplificare ceva mai performantă. Și ca gloria și slava mondializării să fie depline, alături, la standul Centrului Cultural Islamic, cineva vorbea despre hadite și despre urmele Profetului pe nisipul istoriei…

Dincolo însă de tot acest vacarn, impresiile mele, de provincial nimerit în Turnul Babel cuprind și întâlnirile memorabile pe care doar un asemenea eveniment le prilejuiște și pe care țin să le amintesc aici. În rândul din față stă întâlnirea mea cu inimoasa editoare a cărții mele, poeta și eseista Eugenia Țarălungă, apoi întâlnirile mai mult decât cordiale cu postfațatorul cărții, Ioan Buduca, pe care l-am descoperit mare admirator al lui Steiner, sau cele cu criticii Alex Ștefănescu și Mircea Martin, și, nu la urmă, cu Nicolae Ulieriu, care mi-a semnalat o interesantă revistă, Trivium, unde subsemnatul publica fără să știe alături de Moshe Idel…

Cât despre cartea mea, Tezaurul scufundat. Din viața și opera Sf. Gerard de Cenad, Ed. Muzeul Literaturii Române, 2014, acesta are un titlu suficient de ambiguu pentru a capta interesul nu doar al publicului specializat, cel interesat de istoria, lingvistica sau filosofia medievală, dar și a publicului larg, căruia cartea îi propune elucidarea unor mistere precum originea Legendei jidovilor sau cea a așa numitei Comoară a lui Attila’, tezaurul descoperit în anul 1799 lângă Cenad (Timiș). Sunt doar câteva din glosele pe care autorul le face pe marginea unei bijuterii a literaturii medievale, insuficient cunoscută de istoriografia literară românească, un manuscris latin scris între 1044-1046 chiar aici, la Cenad, și care nu a fost tradus până azi, chiar dacă el este întâiul tratat scris pe pământ românesc.

Dincolo de aceste abordări speculative, rămâne personalitatea autorului, care este unul dintre cei, tot mai puțini, care cred că literatura este singura alegere inteligentă în fața neantificării (în sens hegelian), nimicul dând buzna tot mai insistent în viața și visele omului postmodern. Căci sunt unul dintre acei critici, și mai puțini, care consideră literatura ceva mai mult decât reducția estetizantă a unui Croce sau Călinescu. În opinia mea, când critica literaturii pure a redus sublimul la frumos, interesată mai mult de fiziologia cuvântului și de destrucția creativă a textului, s-au șters din memoria colectivă secole în care cuvântul a fost singurul chip al transcendenței. S-a uitat astfel că orice scriitură este și trebuie să rămână o fenomenologie a Scripturii, iar fiecare creator o iterare a primului Creator. Iată de ce consider criticul mai degrabă un hermeneut interesat de ce nu spune textul, decât de ceea ce spuneel. Pentru a nu rămâne doar în planul teoretic, țin să exemplific acest credocuun paragraf ales la întâmplare din cartea pe care am lansat-o pe 31 iunie la Bookfest:

Din lucruri şi semne e „sfânta alcătuire” (sancto statutis) a lumii postcarolingiene. La lucruri şi semne se reducea toată filosofia vremii lui Gerard, o vreme în care Domina Philosophorum nu mai era deloc doamna sofisticată care tăia răsuflarea platonicului ei adorator Boethius, doamna care purtase cândva în mână sceptrul puterii regale, amintind de vremea când filosofia era regina tuturor ştiinţelor. Şi chiar dacă în lumea arabă a lui al-Farabi, filosofia încă mai isca parabole despre „filosoful rege”, lumea creştină a Sf. Gerardde Cenad făcuse deja din filosofie un simplu instrument de plăceri monahale. Aşa o află la jumătatea secolului al XI-lea Sf. Petru Damianus, călugărul expert în sodomie şi himenoplastie, care numeşte filosofia cu celebra lui formulă de „servitoare a Doamnei”(velut ancilla dominae), a Doamnei Teologia, desigur. Interesant este însă că cu cca. 20 de ani mai înainte, Un călugăr benedictin din Cenad, Sf. Gerard, asemuise deja artele laice cu servitoarele, arătând că „în problematica îngerilor” (in conspectu angelorum) „e cea mai mare nebunie să dezbaţi despre asta în compania servitoarelor” (dementia summa est in contubernio disputare ancillarumde illo). Formularea lui Gerard ne arată că metafora care îi va fi atribuită Sf. Damianus circula deja în mediul monastic, Gerard nefăcând decât să o reamintească in fuga calami, mult înainte ca Petrus Damianus să o fixeze definitiv în De divina omnipotentia (1065) şi să culeagă el toţi lauri şi toate trimiterile ulterioare” (Radu Cernătescu, Tezaurul scufundat. Din viața și opera Sf. Gerard de Cenad, Ed. Muzeul Literaturii Române, București, 2014, p. 82).

Revenind la Bookfest 2014, se cere subliniată strădania editurilor mici de a arăta că „dimensiunea nu contează”. Altfel spus, lansările de la edituri ca Litera, Univers sau Tracus Arte au încercat, și au și reușit!, să iasă din șablonul marilor edituri (Polirom, Humanitas), care s-au plafonat în rețeta: un autor (e.g., Marta Petreu, Asta nu este viața mea) + un critic invitat (Ion Bogdan Lefter) = o lansare de 100 Wați. Micile edituri au înțeles că a supraviețui înseamnă a se personaliza și au produs evenimente singulare pentru a atrage publicul (îndeosebi pe cel tânăr). Această abordare spectaculară a marketingului cultural, mergândde la adevărate show-uri până la oferirea cărților cu titlu gratuit. Dintre aceste happening-uri îmi vin acum în minte recitalul colectiv de poezie al autorilor din antologia Salonul ludicilor a Editurii Tracus Arte, sau ideea relansării colecției Globus a Ed. Univers, care a încercat fidelizarea cititorilor, oferind la schimb un volum nou contra orice exemplar vechi al renumitei colecției.

În încheiere, țin să laud curajul origanizatorilor Salonului internațional de carte Bookfest, mai exact, Asociația Editorilor din România, și să le urez pentru ediția 2015 un număr de vizitatori cel puțin egal cu al unor târguri de profil din Calcutta sau Teheran – adică, peste 2 milioane per ediție!

DSC_0093

Cartea poate fi achizitionata direct de la Editura Muzeul Literaturii Romane Bucuresti la pretul de 25 de lei.

Reclame

Scrie un comentariu

27 mai 2014 · 4:18 PM

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s