Portretul unui kabbalist

Puţini ştiu că Sadoveanu a învăţat limba ebraică traducând din Psalmii lui David la Iaşi, începând cu anul 1930, sub îndrumarea ebraicistului Moses Duff. Dar şi mai puţini ştiu că în casa acestui evreu de pe Uliţa Târgului de Jos, Sadoveanu a luat lecţii de Kabbalah, Moses Duff fiind un kabbalist priceput în deducţii şi speculaţii comparatiste, abilităţi pe care prozatorul le va fixa peste numai câţiva ani în inconfundabilul său personaj Levi Tof din Paştele blajinilor (1935): „Personagiul avea favorite cărunte ca ale răposatului Împărat Franz Iosef, şi un zâmbet extrem de binevoitor. Deasupra zâmbetului extrem de binevoitor, ochii verzi şi reci şi fruntea înaltă formau contrast ca şi cum ar fi fost împrumutate de la altă fiinţă. Trupul uscat şi drept: ca să pară mai impozant, ghetele aveau călcâie de cinci centimetri. Purta ghete ca altădată, cu tălpi groase şi cu elastic. Acelaşi spor de înălţime, la care individul tindea vădit, i-l da pălăria cenuşie – jumătate joben, cu marginile de sus rotunjite: modă de acum 40 de ani. Şi gulerul cămăşii era înalt, cu colţurile larg răsfrânte. Lavalieră în culoarea pălăriei. Pantaloni strâmţi formând câteva creţuri deasupra botinelor”.

Moses Duff s-a născut în 1873, la Iaşi, şi a murit în 1957, la Tel-Aviv. A fost un autodidact atât în lingvistică (cunoştea pe lângă ebraica, idişul, franceza, engleza, germana), cât şi în Kabbalah, fapt ce nu i-a împiedicat însă pe mulţi rabini moldoveni (R. Ira Landman, de exemplu) să îl consulte în probleme de Zohar sau de Talmud. Funcţionar  bancar, Moses Duff a fost consilier municipal la Iaşi, membru în conducerea Comunităţii Evreieşti şi a Sinagogii Cahane, mason regular şi unul dintre conducătorii mişcării sioniste Mizrahi din România, transformată ulterior, după crearea statului Israel, în Partidul Naţional-Religios.

În ce îl priveşte pe Sadoveanu, lecţiile lui de Kabbalah nu au fost un moft sau o frivolă curiozitate, ele se cer înţelese ca parte integrantă a mitului „faurului aburit” (v. Anii de ucenicie), mitul sadovenian care dă o dimensiune de hermeneut conceptului de creator, făcând din autor un neobosit căutător al noezei, al iluminării minţii, al cunoaşterii raţionale a tot ce este general şi etern. Şi ce poate fi mai etern şi mai imuabil pentru omul decăzut în timp, obligat adică să trăiască o succesiune de „acumuri”, decât datina strămoşească şi arhetipalitatea pe care aceasta o aduce până în realitatea imediată? În studiile lui de mitologie comparată, folcloristul ieşean Moses Gaster atrăsese atenţia cu aproape jumătate de secol înaintea căutărilor sadoveniene că nu sursa unui mit/datină este relevantă, nici înţelegerea acestui relict, ci transmiterea, adică instrumentul care îl face să dăinuiască. Iar Kabbalah este un astfel de instrument. Desigur, pentru utilizarea lui mai e nevoie şi de un fond mistic. Un fond care nu este propriu, spune Sadoveanu, „decât credincioşilor şi poeţilor. Puneţi-mă în această categorie inferioară dacă voiţi; e momentul când cred şi văd“[i].

Dar haideţi să vedem şi prin exemple ce a crezut şi a văzut Sadoveanu cu ajutorul Kabbalei.

Să luăm de pildă următorul pasaj, pus de autor în gura unui [n.b.!] „ovrei“, însoţitorul Vitoriei Lipan din romanul Baltagul (1930). Kabbalah intervine aici prin conotaţii, într-un mod voit ocultat, esoteric, ca pentru un număr restrâns de lectori iniţiaţi:

„– Nu pot şti, căci n-am fost cu dânsul. Dar ca un om care stau şi judec, zic aşa, că toate cele de pe lumea asta au nume, glas şi semn. Aicea, în stânga pe deal, se văd şapte case de bârne, şindrilite şi acoperite de omăt. Şi prin şapte hogeaguri iese fum. Ele nu strigă – dar de spus, spun ceva. Mai întâi spun un număr: şapte. Al doilea, spun că-i iarnă şi gospodarii stau la vetrele lor şi pregătesc mămăliga şi tochitura. Dacă dintr-un hogeag n-ar ieşi fum, înţelesul ar fi altul“[ii]

„Semnul se vede, dar nu se înţelege, ideile se înţeleg, dar nu se văd“, spunea Platon[iii] pe când punea asemeni lui Pitagora la originea lumii numărul (v. Timaeus, 1). Kabbalah iudaică nu a făcut decât să recupereze valenţele transcendente ale simbolului numeric din vechea filosofie pitagoreică, transformând vechea doctrină într-o mistică aplicativă care a făcut ca semnul să se înţeleagă şi ideile să se vadă. Despre această tradiţie mistică, centrată pe o hermeneutică a Naturii organizată de număr sesizează şi cuvintele „jidovului David“, companionul Vitoriei Lipan. El ne arată pentru o clipă faptul că semnele oculte prin care vorbeşte Universul pot fi înţelese dacă se posedă un instrument adecvat. Iar aritmomagul Kabbalei, a cărei chintesenţă filosofică o aflăm în Tarotul mantic, este unul dintre ele.

Iată de pildă cum aici, în pasajul citat mai sus, numărul 7 devine din semn o criptogramă prin care divinitatea îi vorbeşte „ovreiului“, dându-i de ştire despre fapte prezente, dar mai ales viitoare. Figurat în Tarot printr-o caleaşcă, şi e semnificativ faptul că secvenţa sadoveniană se petrece într-o sanie trasă de cai, numărul 7 semnifică în simbolistica Tarotului „victorie şi triumf“. Numărul apare, aşadar, uzitat de Sadoveanu cu clare intenţii premonitorii, ca un semn victorios la începutul călătoriei justiţiare a Vitoriei Lipan. Căci, exoterizează mai departe „jidovul“ încrezător într-un arhetip inteligibil al lumii, „…toate pe lumea asta arată ceva. Ai auzit dumneata vreodată moarte de om să nu se afle, şi leş să nu iasă la lumină?“[iv]. Să mai adaugăm doar că, în Kabbală, cifra 7 este redată de litera ebraică zain, care are în plan moral atributul netzah, „triumf, dreptate“ şi vom înţelege pe deplin sensul cuvintelor ovreiului David…

„Înţelesul ar fi altul“ – mai precizează autorul, arătându-se un veritabil cunoscător – în cazul în care semnele ar indica numărul 6, şi insistând astfel asupra importanţei numeraţiei în roman. Într-adevăr, numărul 6, figurat de Tarot prin doi îndrăgostiţi, ar fi prevestit doar tribulaţii amoroase. Ca număr de mijloc (mesentys) între primul număr feminin, 2, şi masculinul 10 (reductibil la 1), el figura căsătoria şi la pitagoreici. Cu numărul 7 însă, Natura, pe care panteismul Kabbalei o înţelege ca pe o umbră a divinului Creator, infirmă aici ideea unei dispariţii cu motivaţie amoroasă a lui Nechifor Lipan, aşa cum îi ghicise Vitoriei „baba Maranda“ („s-a dus la aşternut străin“). Dând câşig de cauză „ovreiului“, adevăratul cunoscător al semnelor tainice, Sadoveanu îşi mărturiseşte aici o alegere şi o cunoaştere…  

De semnalat este şi faptul că, în buna tradiţie a scrierilor cu cheie, în chiar capitolul liminar al Baltagului, autorul comite o introductio in abyssus, conexând discret subteranele romanului la spiritualitatea iudaică, la Kabbală: „Zicea el [Nechifor Lipan] c-ar fi învăţat-o de la un baci bătrân, care fusese jidov în tinereţă […] Acel baci ştia şi altele şi cunoştea şi slovă, lucru de mare mirare între ciobani“[v].

[Pentru alte exemple de cunoaştere şi aplicare hermeneutică a Kabbalei la Sadoveanu vă las să citiţi Radu Cernătescu, Literatura luciferică. O istorie ocultă a literaturii române, Cartea Românească, Bucureşti, 2010, p. 262 sq].

În concluzie, este evident pentru noi că Sadoveanu nu poate încăpea în caracterizările călinesciene, care spun că „el este numai un mare povestitor cu o capacitate limitată de zugrăvire”. Sadoveanu este şi hermenutul care şi-a exersat pe sine instrumentele cunoaşterii oculte, disimulându-şi mereu, cum spune Al. Paleologu, erudiţia – şi, mai adaug eu, experienţa noetică – transformând actul de creaţie într-o muncă de reabilitare a arhetipalului, transpunând în termeni de conştiinţă tiparul dăinuirii poporului român.


[i]   Sadoveanu, Creanga de aur, în Opere 12, ed. E.S.P.L.A., p. 10.

[ii]   Sadoveanu, Baltagul, în Op. 4, p. 569.

[iii]  Platon, Republica, VI, 507 b.

[iv]  Sadoveanu, Baltagul, în Op., 4, p. 569.

[v]   idem, p. 514.

Reclame

Scrie un comentariu

Din categoria Fără categorie

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s